Partidul Național Democrat Creștin
UDMR a câştigat prin proiectul de lege elaborat de ministrul pedelist al Educaţiei, Daniel Funeriu, tot ceea ce nu a reuşit să câştige începând cu anul 1990 şi până acum. Învăţământ în limba minorităţilor de la grădiniţă până la facultate, transport, cazare şi masă gratuite pentru elevii minoritari care nu pot studia în localităţile în care locuiesc, finanţare suplimentară pentru şcolile minorităţilor şi, mai ales, dreptul de a studia Istoria şi Geografia în limba maternă – toate aceste prevederi, inacceptabile pentru miniştrii Educaţiei de până acum, au fost înghiţite pe nemestecate de ministrul Funeriu.
Nici un preşedinte al României, premier sau ministru al Educaţiei nu a acceptat până acum să transforme în literă de lege solicitările integrale ale UDMR. Cererile maximale ale Uniunii sunt însă pe cale să fie consfinţite în noua lege a Educaţiei, a cărei dezbatere a început cu chiu, cu vai în Comisia pentru Învăţământ a Camerei Deputaţilor.
Potrivit proiectului, minorităţile au dreptul la învăţământ în limba maternă “la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar”. Articolul 9 arată că “în funcţie de necesităţile locale, se pot organiza, la cerere şi în condiţiile legii, grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale. În cadrul unităţilor sau secţiilor cu predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare în localitate, se pot organiza clase liceale şi profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri, în condiţiile legii”.
Elevii provenind din cadrul minorităţilor au parte de un privilegiu de care nu se bucură elevii români. Dacă nu pot studia în limba maternă în localitatea în care locuiesc, atunci statul le decontează transportul, precum şi cazarea şi masa în cadrul internatului şcolii în care vor să înveţe. Legea prevede că “elevii aparţinând minorităţilor naţionale care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învăţa în limba maternă, sunt sprijiniţi prin decontul transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba minorităţii respective sau primesc cazare şi masă gratuite în internatul unităţii de învăţământ cu predare în limba minorităţii respective unde au fost şcolarizaţi”.
Facilitatea este cel puţin ciudată, având în vedere că mulţi şcolari români care locuiesc în localităţi mici, fără şcoală, merg kilometri întregi pe jos pentru a ajunge să înveţe. Pentru elevii români nu este prevăzută în lege nici un fel de subvenţie pentru transport, cazare şi masă dacă aleg sau sunt nevoiţi să înveţe în altă localitate.
O altă discriminare pozitivă se referă la regimul înfiinţării unităţilor şcolare. O grădiniţă din sistemul naţional de învăţământ se înfiinţează doar dacă poate înscrie minimum 150 de preşcolari, iar o şcoală are nevoie de minimum 300 de elevi, lucru care a dus până acum la închiderea multor şcoli de la sate, iar elevii români sunt nevoiţi să bată kilometri întregi zilnic pentru a merge la şcoli din localităţile apropiate. În schimb, proiectul lui Funeriu prevede că se pot înfiinţa şcoli cu predare în limba minorităţilor, “indiferent de efectivul de elevi”. (integral in jurnalul.ro )
Alte articole
Daca ti-a placut acest articol, il poti trimite!
Loading ...