ecuador-roldosExploatarea serioasă a petrolului în bazinul amazonian ecuadorian a început la sfârşitul anilor 1960, iar rezultatul a fost cumpărarea masivă pe care clubul restrâns al familiilor care conduceau Ecuado- rul a jucat-o pe mâna băncilor internaţionale. Aceşti indivizi şi-au împovărat ţara cu uriaşe datorii, bazându-se pe promisiunea obţinerii veniturilor din petrol. Drumuri şi parcuri industriale, baraje hidroelectrice, sisteme de distribuţie şi transport şi alte proiecte s-au ivit instantaneu în toată ţara. Companiile internaţionale de con- strucţii şi inginerie tehnică au dat lovitura, îmbogăţindu-se peste noapte — încă o dată. CITESTE TOT ARTICOLUL...

 

Bush_War_Oil_IraqStatele Unite cheltuiesc peste 87 de miliarde de dolari pentru a purta războiul din Irak, în timp ce Organizaţia Naţiunilor Unite estimează că, dacă am folosi mai puţin de jumătate din această sumă, am putea asigura apă potabilă, alimentaţie corespunzătoare, servicii sanitare şi educaţia elementară fiecărui locuitor de pe planeta. CITESTE TOT ARTICOLUL...

 

saud_bushAfacerea de Spălare a banilor Arabiei Saudite şi Comisia Comună au stabilit, de asemenea, noi precedente în jurisprudenţa internaţională, lucru deosebit de evident în cazul lui Idi Amin. Cînd faimosul dictator din Uganda a luat drumul exilului în 1979, i s-a acordat azil în Arabia Saudită. Deşi considerat un despot sîngeros, vinovat de moartea unui număr de vreo trei sute de mii de oameni, el s-a retras, ducînd o viaţă de lux, garnisită cu maşini şi servitori puşi la dispoziţia sa de Casa de Saud. Statele Unite s-au opus fără nici o zarvă, dar nu au insistat, de frică să nu-şi pericliteze aranjamentele cu Arabia Saudită. Amin şi-a petrecut ultimii ani de viaţă pescuind în voie sau plimbîndu-se tacticos de-a lungul plajei. A murit în 2003, în Jiddah, în urma unui blocaj renal, la vîrsta de optzeci de ani. CITESTE TOT ARTICOLUL...

 

copy-of-confesiunile-unui-asasin-economicO dată cu sfîrşitul celui de Al Doilea Război Mondial însă, cu ascensiunea Uniunii Sovietice şi cu spectrul holocaustului nuclear, soluţia militară a devenit mult prea riscantă.
Momentul decisiv a fost în 1951, cînd Iranul s-a revoltat împotriva unei companii petroliere britanice care-i exploata resursele naturale şi locuitorii. Compania era predecesoarea lui British Petroleum, BP-ul de astăzi. Drept răspuns, primul ministru iranian, bucurîndu-se de o mare popularitate şi ales în mod cît se poate de democratic (desemnat de revista Time, în 1951, drept Omul anului), Mohammad Mossadegh, a naţionalizat toate proprietăţile petrolifere iraniene. O Anglie grav jignită a căutat ajutor la aliatul din cel de Al Doilea Război Mondial, adică la SUA. Oricum, ambele ţări se temeau că o desfăşurare de forţe militare ar putea provoca din partea Uniunii Sovietice o acţiune în numele Iranului.
Aşadar, în loc să trimită acolo puşcaşii marini, Washingtonul l-a detaşat pe agentul CIA, Kermit Roosevelt (nepotul lui Theodore). El a acţionat strălucit, cîştigîndu-i pe oameni prin mite şi ameninţări. Apoi i-a împins să organizeze o serie de revolte de stradă şi demonstraţii violente care au creat impresia că Mossadegh nu numai că nu se bucura de popularitate, dar, pe deasupra, mai era şi inept. În cele din urmă, Mossadegh a fost învins, petrecîndu-şi tot restul vieţii în arest la domiciliu. Pro-americanul Mohammad Reza Shah a devenit un dictator fără contracandidat. Kermit Roosevelt a pregătit decorul pentru o nouă profesie, una în rîndurile căreia aveam să mă înscriu şi eu1.
asasinpol2Mişcarea lui Roosevelt a remodelat istoria Orientului Mijlociu şi a demonstrat că vechile strategii de consolidare a unui imperiu erau depăşite. În plus, ea a mai coincis şi cu începutul experimentelor în „acţiuni militare nenucleare limitate”, care, în cele din urmă, au avut drept rezultat umilirea SUA în Coreea şi Vietnam. Deja în 1968, anul în care am dat interviul la NSA, devenise clar că, dacă SUA voia să-şi realizeze visul întemeierii unui imperiu global (după cum prevăzuseră cei ca preşedinţii Johnson şi Nixon), ea trebuia să adopte strategii modelate după exemplul iranian furnizat de Roosevelt. Aceasta era singura cale de a-i învinge pe sovietici fără ameninţarea unui război nuclear.
Mai exista însă o problemă. Kermit Roosevelt era angajat al CIA. Dacă ar fi fost prins, consecinţele ar fi fost dezastruoase. El orchestrase prima operaţie a SUA de demitere a unui guvern străin, fiind de aşteptat să urmeze multe alte operaţiuni de acest tip. Important era însă să se găsească o modalitate ca Washingtonul să nu fie implicat direct.
Din fericire pentru strategi, în anii 1960 s-a asistat şi la un alt tip de revoluţie: întărirea corporaţiilor internaţionale şi a organizaţiilor multinaţionale, cum ar fi Banca Mondială şi FMI. Acesta din urmă era finanţat în primul rînd de SUA şi de suratele noastre în întemeierea imperiului din Europa. O relaţie simbiotică s-a dezvoltat între guverne, corporaţii şi organizaţiile multinaţionale. CITESTE TOT ARTICOLUL...

 


Acum 20 de ani, pentru Romania, s-a decis sa fie “capitalism, de maine”.
Ne-am bucurat. Dar n-am stiu ca asta inseamna si o concurenta acerba in orice domeniu.
Concurenta cu care nu eram obisnuiti, careia nu-i stiam regulile si care, pe nesimtite, ne-a transformat in consumatori de profesie ai produselor si serviciilor altora.
Ce face un produs/serviciu sa fie vandut oriunde in Lume? Cercetarea. CITESTE TOT ARTICOLUL...

 

basescu udrea hitler eva braunAsa zisul Grup Operativ de Criza, infiintat de Cotroceni in timpul rapirii ziaristilor, a fost precursorul viitoarei centrale a spionajului romanesc in mana lui Traian Basescu, Comunitatea Nationala de Informatii, infiintata in noiembrie 2005. Astfel cu cativa rapitori ‘irakieni’, teroristi ‘sirieni’ si o ‘rapire’ in urma careia au fost promovati oamenii de incredere, s-au putut subordona serviciile secrete romanesti, lui Basescu Traian si camarilei care il sustine. CITESTE TOT ARTICOLUL...

 

aur-rezerve-romania-tezaurCat aur avem la Rosia Montana?

Aproximativ 224 tone, estimate azi la 8 miliarde dolari (sau 10,1 milioane de uncii de aur, cel mai mare zacamant neexploatat din Europa). Comparativ, asta inseamna aproximativ 40% din rezerva de aur a Rusiei. Sau inseamna mai mult decat rezerva de aur a Romaniei (104 tone) plus tezaurul pe care inca nu l-am recuperat de la Moscova (93 tone). (riscograma.ro) CITESTE TOT ARTICOLUL...

 

Discurs electoral (2004) Presedinte PNDC, dl. Oprea Nita


Analiza celor 14 ani de la Revolutie, a starii sociale si economice si sustinerea unui model de aderare la UE prin neutralitate si pastrarea resurselor tarii in proprietatea romanilor. Propunerea unui referendum privind neutralitatea Romaniei, ca alternativa aderarii la UE. CITESTE TOT ARTICOLUL...

 

Dupa 20 de ani de la Revolutie, presedintele PNDC, Horia Nita, rememoreaza evenimentele care au condus la caderea regimului comunist in Romania, intr-un interviu acordat Mediafax: http://www.mediafax.ro/sport/focus-un-jucator-din-nationala-de-polo-revolutionar-din-sediul-cc-rememoreaza-zilele-revolutiei-5206076/ CITESTE TOT ARTICOLUL...

 

Colind

LA MULTI ANI ROMANI SI UN CRACIUN PLIN DE LUMINA SI SPERANTA! CITESTE TOT ARTICOLUL...

 

Cum? Cum e posibil? Cum e posibil să adormi cu un preşedinte în minte şi să te trezeşti cu altul? Cum să accepţi adevărul celor care îţi spun că au numărat peste 10 milioane de voturi în 3 ore? Cum să te mai identifici cu ţara ta? Cum să mai crezi că-i aparţii? Cum să-i crezi? Cum să nu ai decât satisfacţia că în seara aia, la ora 9, ştia că a pierdut? Că în seara aia se citea clar pe faţa lui că a pierdut. Că era livid şi că nici el nu credea ce spune. Cum să ajungi mă să îi dai dreptate lui Vadim? Cum să te gândeşti că ştia ce spune când îi era teamă de furt? Cum să accepţi aceeaşi hăhăială încă 5 ani? Cum să nu te gândeşti că 10 ani de hăhăială înseamnă o şesime din viaţa ta. Nu-i mult? Adică, ai puţin de trăit, în medie vreo 60 de ani. Şi 10 să o ţii într-o hăhăială? Când de fapt tu visezi la altceva. Oricâte vise ude ai avea cu doamne blonde în funcţii multiple de ministru, tu să vrei de fapt altceva. Altceva decât borduri. Altceva decât servilism la nivel înalt, altceva decât minciună. Cum să ieşi pe stradă să te bucuri de o victorie, uitând că „victoria” asta tot ţine de vreo 5 ani? Şi că ţi s-a aplecat de atâta bucurie. Sau că înaintea ei a fost alta, mai luminioasă şi mai strălucitoare. A celorlalţi, care au condus şi ei până acum câteva luni, „şoldăr bai şoldăr” cu adversarii lor de azi. Şi care oricum nu au pierdut. Toţi au de câştigat. Cum să nu te gândeşti la cei care au votat cu gândul la lupta împotriva comunismului, uitând că anticomunismul nu a activat nicodată la Anvers. Că anticomunismul nu era delegat de statul român comunist să activeze în Belgia. Cum să îi ignori pe cei mulţi care au votat împotriva unui sistem, uitând de fapt că sistemul de care fug e chiar ăla pe care pun ştampila. Cum să votezi uitând de alianţa PDL-PSD de acum puţin timp? Cum să nu o iei din nou în considerare după alegeri? Cum să îţi iasă din minte cozile la care stăteau unii oameni pentru a vota? În 2009, prag de 2010. Cum să-i iubeşti pe cei plecaţi în străinătate care au decis într-un fel pentru tine, care eşti încă aici. Păi dacă ai votat pentru bine, întoarce-te! Cum să nu te gândeşti că nimeni nu ia în calcul sutele de mii de voturi din secţiile speciale organizate în sate. Cum să accepţi adevărul lor? Cum să crezi că o sută de locuitori ai unui sat au primit în vizită de Moş Nicolae un număr dublu de rude care au votat în secţiile speciale? Cum să nu-i bagi în seamă pe cei de s-au trezit de dimineaţă să facă turism înghesuiţi în microbuze. Turism electoral, singurul pe care îl pot practica, urniţi la drum de foamea de acasă şi de moşul ăla păcătos care iar n-a venit la copiii lor. Cum să nu te gândeşti la inutilitatea votului tău când ştii că al altuia a costat 50 de lei. 50 de lei, care pentru tine ar putea însemna două bilete la film iar pentru el poate o saptamana de mâncare. Cum să nu te gândeşti că foamea cultivată e cumpărată mai târziu în schimbul a două bilete la film. Un film prost care rulează de ani buni. Mult prea mulţi pentru o viaţă aşa scurtă. CITESTE TOT ARTICOLUL...

 

La mulţi ani românilor care mai simt că sunt încă români! CITESTE TOT ARTICOLUL...

 

Comunicat de presă

Conducerea Partidului Naţional Democrat Creştin (PNDC), prin presedintele Oprea Nita si secretar general Ion Brinaru, apreciază decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii de Apel Bucureşti prin care a fost dejucată încercarea de desfiintare a PNDC de către Partidul Democrat Liberal (PDL), prin intermediul deputaţilor Roberta Anastase şi Florin Anghel, în scopuri electorale. Astfel, alegerile locale din vara anului 2008 pot fi declarate nule de drept în judetul Prahova, datorită exercitării în afara legii timp de un an a mandatelor de primari, consiliei locali şi judeţeni, pe care partidul nostru le-a câştigat în procesul electoral. CITESTE TOT ARTICOLUL...

 

După alegerile din primul tur era evident că principalul subiect de dezbatere va fi legat de strategiile care se vor pune la cale pentru miza supremă – jilţul prezidenţial. Bătălia supremă de peste două săptămâni. Numai că războaiele nu se câştigă într-o zi, ci trebuie puse la cale strategii din timp. CITESTE TOT ARTICOLUL...

 


v\:* {behavior:url(#default#VML);}
o\:* {behavior:url(#default#VML);}
w\:* {behavior:url(#default#VML);}
.shape {behavior:url(#default#VML);}

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Tabel Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:”";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:”Times New Roman”;}
CITESTE TOT ARTICOLUL...